Cum este diagnosticată dermatita atopică?

Diagnosticul de dermatită atopică se stabilește pe criterii clinice, conform scorurilor de diagnostic existente, în urma consultației cu medicul specialist dermatolog sau pediatru. Ne bazăm pe istoricul bolii, morfologia și distribuția leziunilor, dar și pe semnele clinice asociate.

Nu exista teste de laborator care pot conduce la diagnosticul acestei afecțiuni, însă uneori putem observa un nivel mai crescut de IgE seric la 20% dintre pacienți.

Excluderea unor grupe alimentare considerate “responsabile de alergii”

Excluderea unor grupe alimentare se va face doar după documentarea științifică a alergiei – acest lucru presupune un consult la medicul alergolog urmat de teste ce au ca scop identificarea exactă a alergenilor (restricțiile în perioada de creștere a copilului sunt periculoase, ducând la carențe cu efecte pe termen lung în dezvoltarea acestuia).

Suplimente alimentare

Administrarea suplimentelor alimentare se va face doar după o discuție în prealabil cu medicul curant (dermatolog, pediatru, medicină de familie), sub atenta urmărire a acestuia.

• se poate realiza suplimentarea cu vitamina D în perioada neînsorită a anului prin utilizarea dozelor profilactice (400-800 UI/zi), dozele mari fiind indicate doar în caz de hipovitaminoză D (dovedită prin dozarea vitaminei D, dozare ce nu se efectuează de rutină). Studii randomizate controlate recente arată efecte benefice ale suplimentării cu vitamina D ca adjuvant al terapiei topice clasice în formele ușoare și moderate (nu și în formele severe) de dermatită atopică, cu scăderea semnificativă a scorurilor de severitate.
• suplimentarea cu omega 3 are un efect benefic, produșii rezultați prin metabolizarea omega 3 de către organism având ca efect scăderea inflamației și implicit a scorurilor de severitate ale dermatitei atopice:
• dermatita atopică este asociată cu perturbarea florei cutanate normale, fapt ce favorizează nu doar inflamația, dar și colonizarea unor specii patogene ce determină infecții secundare; utilizarea de prebiotice sau probiotice are un efect benefic în restaurarea integrității microbiotei cutanate și în menținerea unei imunității normale

Măsurile de igienă la un pacient cu DA trebuie să cuprindă mai mulți pași pentru a căror îndeplinire se vor folosi produse dermatocosmetice dedicate.

Curățare / spălare

Această rutină se va realiza cu grijă, utilizând săpunuri blânde, fără detergenți, cu un pH de 5-6 (eventual, chiar un pH ușor acid), evitând apa fierbinte și băile lungi. Se pot face dușuri zilnice atâta timp cât este respectata mereu succesiunea spalare-hidratare. În cazul existenței unor leziuni suprainfectate se poate face toaleta zilnică a acestora.

Emoliere

Se recomandă utilizarea zilnică a dermatocosmeticelor cu efect emolient, de 2 ori/zi, dar neapărat după baie, pe pielea ușor umedă. Utilizarea lor după baie este absolut esențială și are rolul de a sigila apa la nivelul stratului cutanat și a menține hidratarea o perioadă mai lungă de timp. Alegerea emolientului potrivit se face din rândul gamelor dermatocosmetice destinate pielii atopice (ce nu conțin alergeni, iritanți), respectând preferințele pacientului în ceea ce privește caracteristicile legate de textură, rapiditatea absorbției etc. “Cel mai bun emolient este cel care va fi folosit zilnic!”

Împachetările umede se pot face atât utilizând doar emoliente dar și dermatocorticoid.

Deși nu există un tratament care să conducă la vindecarea dermatitei atopice, există terapii care pot reduce numărul de episoade de activitate ale bolii. Tratamentul topic este prima linie de tratament farmacologic, care, aplicat corect și conform indicațiilor medicului specialist, poate avea rezultate excelente.

Variantele de tratament topic sunt reprezentate de:

• Dermato-corticoizi – au rol antiinflamator puternic, sunt dedicați în mare parte pentru puseele de activitate ale bolii, aplicați strict pe leziuni, conducând la ruperea ciclului prurit-grataj-prurit
• Inhibitori de calcineurină (tacrolimus, pimecrolimus) – oferă o alternativă la dermatocorticoizi, mai ales pe zonele sensibile cum sunt pleoapele, fața, dar și în perioadele dintre puseele de activitate
• Inhibitorii de 4-fosfodiesterază topici (Crisaborol) – au efect antipruriginos, însă, nu se găsesc în România
• Fototerapie

De reținut:  antibioticele locale nu sunt utile decât în cazul suprainfecției bacteriene și al portajului nazal de stafilococ auriu (se utilizează doar unguent nazal cu mupirocina), iar antihistaminicele topice nu sunt recomandate, întrucât nu și-au dovedit eficiența

• Corticoterapie
• Imunosupresive sistemice
• Imunomodulatoare – DUPILUMAB este un agent biologic ce poate fi folosit în tratamentul dermatitei atopice, fiind indicat în formele medii și severe de dermatită atopică la care tratamentul topic și sistemic nu a avut rezultatul scontat
• Inhibitorii JAK: se găsesc atât sub forme de crema, cât și pentru administrare sistemica, se utilizează strict la recomandarea specialistului
• Antihistaminice cu efect sedativ, pe perioada scurta de timp la pacienții cu tulburări de somn cauzate de prurit (mecanismul pruritului nu este cel din urticarie)